Gradul de îndatorare este procentul din venitul tău net lunar care se duce pe rate la credite. Dacă câștigi 5.000 de lei pe lună și plătești rate de 1.500 de lei, gradul tău de îndatorare este de 30%. Băncile îl calculează la fiecare cerere, pentru că le arată cât din venit îți rămâne după plata datoriilor și, implicit, cât de mare poate fi o rată nouă.
Gradul de îndatorare este, alături de istoricul de credit, unul dintre cei doi piloni ai analizei: istoricul arată dacă plătești, iar gradul de îndatorare arată dacă îți permiți. Mai jos găsești formula, ce intră în calcul, ce plafoane a stabilit BNR și cum le folosești ca să îți estimezi singur suma. Informațiile sunt generale, cu exemple numerice ipotetice; regulamentul BNR și politicile băncilor se pot schimba, iar pentru cazul tău concret discută cu un consultant financiar autorizat.
Ce este gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare este raportul dintre totalul obligațiilor lunare de plată din credite și venitul net lunar, exprimat în procente. Formula de bază este:
gradul de îndatorare = (suma ratelor lunare / venitul net lunar) × 100
Două precizări contează de la început:
- în calcul intră toate ratele, nu doar cea a creditului nou;
- se folosește venitul net, adică ce primești efectiv după taxe și contribuții, nu salariul brut.
Gradul de îndatorare nu este un indicator al „bogăției”, ci al spațiului de manevră. Două persoane cu același venit pot avea grade foarte diferite, în funcție de creditele pe care le au deja. Pentru locul lui în evaluarea completă a unei cereri, vezi ghidul complet despre istoricul de credit.
Ce plafoane stabilește BNR
BNR stabilește, prin regulamentul privind unele condiții de creditare, un plafon maxim al gradului total de îndatorare pentru creditele acordate persoanelor fizice. Conform regulilor aplicate de la începutul anului 2019, plafonul general este de 40% din venitul net lunar pentru creditele în lei.
| Situație | Plafon general prevăzut de regulamentul BNR |
|---|---|
| Credite în lei | 40% din venitul net |
| Credite în valută, pentru debitori fără venituri în aceeași valută | 20% din venitul net |
| Credit în lei pentru prima locuință | plafon majorat cu 5 puncte procentuale, adică 45% |
Regulamentul permite băncilor să depășească plafonul pentru o parte limitată din creditele noi, în condițiile stabilite de BNR. De aceea, în practică pot exista excepții, dar nu poți conta pe ele.
Important: Valorile din tabel sunt cele prevăzute de regulamentul BNR în forma aplicată de mai mulți ani. Verifică întotdeauna forma în vigoare pe site-ul BNR, pentru că plafoanele pot fi modificate.
Plafonul BNR este un maxim legal, nu o recomandare. Multe bănci aplică propriile limite, mai prudente, în funcție de venit, de tipul creditului sau de profil.
Ce venituri intră în calcul
În calcul intră veniturile nete, regulate și documentabile, pe care banca le acceptă conform politicii sale. Nu orice sumă care îți intră în cont este considerată venit eligibil.
Venituri acceptate frecvent, cu documentele potrivite:
- salariul net, dovedit prin adeverință de venit sau prin date verificate cu acordul tău;
- pensia, dovedită prin talon sau decizie de pensionare;
- veniturile din activități independente, pe baza declarațiilor fiscale depuse la ANAF;
- veniturile din chirii, dacă sunt declarate și pot fi dovedite;
- dividendele sau alte venituri, după regulile fiecărei bănci.
Bonusurile ocazionale, banii primiți de la rude, veniturile nedeclarate sau cele foarte recente sunt, de regulă, excluse sau luate în calcul doar parțial. Lista documentelor pentru un dosar complet este în articolul despre documentele pentru creditul ipotecar.
Ce obligații intră în calcul
În calcul intră toate obligațiile de plată din credite, ale tale și cele la care ești codebitor sau garant, după regulile băncii. Banca le identifică din declarația ta și din rapoartele Biroului de Credit și ale Centralei Riscului de Credit.
| Obligație | Cum intră, în general, în calcul |
|---|---|
| Rata creditului nou | rata estimată, calculată de bancă |
| Ratele creditelor existente | rata lunară din contract |
| Cardurile de credit | o parte din limita aprobată, conform metodologiei băncii |
| Descoperitul de cont | o parte din limita aprobată, conform metodologiei băncii |
| Leasingul | rata lunară |
| Creditele la care ești codebitor sau garant | integral sau parțial, după politica băncii |
Un detaliu care surprinde des: cardurile și overdrafturile se pot lua în calcul chiar dacă nu le folosești, pentru că limita este oricând disponibilă. Închiderea produselor nefolosite înaintea unei cereri importante poate elibera spațiu. Cum se văd aceste produse în dosar arată ghidul despre raportul de la Biroul de Credit.
Exemplu ipotetic de calcul
Calculul gradului de îndatorare îți arată rapid ce rată maximă îți mai permite plafonul. Exemplul de mai jos folosește cifre inventate, doar ca ilustrare, și presupune un credit în lei, cu plafonul general de 40%.
| Element | Valoare ipotetică |
|---|---|
| Venit net lunar | 6.000 de lei |
| Plafon aplicat | 40% |
| Total rate permise | 2.400 de lei |
| Rată existentă, credit de nevoi personale | 600 de lei |
| Card de credit, partea din limită luată în calcul | 200 de lei |
| Spațiu rămas pentru rata nouă | 1.600 de lei |
Cu un spațiu de 1.600 de lei pe lună, suma maximă pe care o poți împrumuta depinde de dobândă și de durată. La o dobândă mai mare sau o durată mai scurtă, aceeași rată acoperă o sumă mai mică. Cum se construiește rata și ce înseamnă rate egale sau descrescătoare afli din articolul despre tipurile de rate.
Observă două lucruri: dacă persoana din exemplu ar închide cardul nefolosit, ar câștiga 200 de lei de spațiu; dacă ar rambursa anticipat creditul de nevoi personale, ar câștiga încă 600. Ambele decizii au însă propriile costuri și trebuie cântărite separat.
Testele de stres: de ce rata maximă nu e chiar maximă
Pe lângă plafon, regulamentul BNR cere băncilor să analizeze capacitatea de rambursare și în scenarii nefavorabile, de exemplu o creștere a dobânzii sau, la creditele în valută, o depreciere a cursului. În practică, asta înseamnă că rata maximă acceptată poate fi mai mică decât cea rezultată din calculul simplu.
De ce contează pentru tine:
- la o dobândă variabilă, rata de azi poate crește odată cu indicele de referință, cum explicăm în articolul despre IRCC;
- banca verifică dacă ai mai putea plăti și după o astfel de creștere;
- la creditele în valută, fluctuațiile cursului pot ridica rata în lei.
Sfat: Fă-ți singur testul de stres: calculează rata cu o dobândă mai mare cu 2–3 puncte procentuale și vezi dacă ai mai putea-o plăti fără să renunți la cheltuielile esențiale. Dacă răspunsul e „la limită”, suma cerută este probabil prea mare.
Plafonul legal și bugetul real
Plafonul BNR îți spune cât îți poate acorda banca, nu cât îți permiți tu să plătești confortabil. Un grad de îndatorare aproape de maxim lasă puțin loc pentru neprevăzut.
Gândește-te la cheltuielile care nu apar în calcul:
- întreținerea, utilitățile și alimentele;
- transportul, inclusiv mașina;
- copiii, școala, activitățile lor;
- asigurările obligatorii și cele opționale;
- un fond de rezervă pentru câteva luni.
Un exercițiu util este bugetul pe trei luni: notează toate cheltuielile reale și vezi ce rămâne după ele. Rata pe care o poți susține este, de fapt, cea care încape în această rămășiță, cu o marjă de siguranță.
Atenție: Un grad de îndatorare ridicat te face vulnerabil la orice schimbare: o creștere a dobânzii, o scădere a venitului sau o cheltuială neprevăzută. Întârzierile care urmează se văd ani la rând în istoricul de credit.
Cum îți poți îmbunătăți gradul de îndatorare
Gradul de îndatorare scade fie prin creșterea venitului eligibil, fie prin reducerea obligațiilor lunare. Unele măsuri sunt rapide, altele cer timp.
- închide cardurile și overdrafturile pe care nu le folosești;
- rambursează anticipat un credit mic, dacă are sens financiar;
- consolidează mai multe credite într-unul cu rată mai mică, după o analiză atentă a costului total, cum arată articolul despre consolidarea creditelor;
- adaugă un codebitor cu venit propriu, conștient de obligațiile pe care și le asumă;
- documentează toate veniturile eligibile, inclusiv cele din activități declarate la ANAF;
- alege o durată mai lungă, care reduce rata, dar crește costul total.
Fiecare variantă are un cost. O durată mai lungă înseamnă mai multă dobândă plătită; o consolidare poate implica comisioane. Când banca refuză din cauza gradului de îndatorare, motivele și alternativele sunt explicate în articolul despre creditul refuzat. Pentru dispute cu creditorii te poți adresa ANPC sau CSALB.
Gradul de îndatorare în câteva idei
Gradul de îndatorare este raportul dintre toate ratele tale lunare și venitul net, iar BNR îi stabilește un plafon maxim, diferit pentru lei și valută. Banca îl calculează cu toate obligațiile, inclusiv o parte din limitele cardurilor, și îl combină cu teste de stres și cu propriile reguli. Plafonul legal nu este o țintă: bugetul tău real decide cât poți plăti confortabil.
De reținut:
- formula: suma ratelor lunare împărțită la venitul net, ori 100;
- plafonul general prevăzut de BNR: 40% în lei, 20% în valută, 45% pentru prima locuință în lei;
- cardurile nefolosite pot conta în calcul;
- băncile testează și scenarii cu dobânzi mai mari;
- verifică forma în vigoare a regulamentului pe site-ul BNR.
Întrebări frecvente
Care este gradul maxim de îndatorare?
Conform regulamentului BNR aplicat în ultimii ani, plafonul general este de 40% din venitul net pentru creditele în lei și de 20% pentru cele în valută, fără venituri în aceeași valută. Verifică forma actuală pe site-ul BNR.
Se calculează gradul de îndatorare din salariul brut?
Nu. Se folosește venitul net, adică suma primită efectiv după taxe și contribuții.
Cardul de credit nefolosit intră în gradul de îndatorare?
Poate intra. Multe bănci iau în calcul o parte din limita aprobată, chiar dacă soldul este zero.
Creditul la care sunt garant îmi afectează gradul de îndatorare?
Poate să îl afecteze, integral sau parțial, în funcție de politica băncii, pentru că ai o obligație potențială de plată.
Pot depăși plafonul de 40%?
Regulamentul permite băncilor o cotă limitată de credite peste plafon, însă decizia este a fiecărei bănci și nu este garantată.
